Directiva UE

Medicii CER NEAPĂRAT o reducere a radioactivităţii globale


radioactivConsecințele testelor nucleare au constitutit tema centrală a congresului mondial din acest an al International Physicians for the Prevention of Nuclear War (Internaționala medicilor pentru prevenirea războiului nuclear), pe scurt IPPNW.

Participanții s-au întrunit în Kazahstan pentru a examina nemijlocit consecințele testelor nucleare, la Semipalatinsk, un poligon de experimente activ în perioada sovietică, între 1949 și 1989, precizează Deutsche Welle.

Cu o suprafață de 18.500 kilometri pătrați, pe poligonul de la Semipalatinsk au fost efectuate 472 de explozii experimentale pe parcursul a patru decenii, dintre care 129 de teste au fost făcute în atmosfera terestră.

Poligonul de la Semipalatinsk a fost închis după prăbușirea Uniunii Sovietice iar instalațiile subterane au fost distruse, Kazahstanul devenind o țară nenucleară.

Începând cu anul 1945 au fost detonate în întreaga lume peste 2.000 de bombe nucleare, dintre care fosta Uniune Sovietică a detonat 718 de bombe nucleare, SUA — 1.039, Franța — 198, iar China și Marea Britanie câte 45 de bombe nucleare, mai notează Deutsche Welle.
Testele cu arma nucleară contaminează solul în vreme ce accidentele nucleare și razele X reprezintă o amenințare directă la adresa sănătății oamenilor, medicii făcând apel în cadrul unei conferințe la nivel înalt care a avut loc în această săptămână, în Kazakhstan, la o mai bună protecție și conștientizare în fața pericolelor, informează Deutsche Welle.

 




Clujul nu mai are SERVICIU DE GARDĂ la două spitale importante! Ce ai de făcut


URGENTE - SPITAL - FLOREASCASituaţie inedită la două spitale din Cluj. Conducerea Spitalului Judeţean Cluj a luat decizia de a scoate gărzile de la  Diabet şi Dermatologie, Ministerul Sănătăţii a aprobat.

Măsura urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 septembrie.

Monica Costin, directorul medical al Spitalului Judeţean Cluj, a declarat pentru NewsCluj.ro că măsura de reducere a liniei de gardă pe cele două secţii vine în condiţiile în care sunt foarte puţini pacienţi.

Astfel, pacienţii cu probleme dermatologice şi diabetice trebuie să se prezinte la Unitatea de Primiri Urgenţe pentru consult de specialitate.

Măsura este criticată de medicii celor două spitale, care spun că un pacient poate ajunge în stare gravă şi nu va avea cine să îi ofere consult de specialitate, plus că la UPU  ar trebui să stea cu orele până să fie văzut de un specialist.




Un expert al OMS este afectat de Ebola


ebola1Un expert al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care activa în Sierra Leone împotriva epidemiei de Ebola a contractat virusul aflat la originea febrei hemoragice, informează un comunicat al organizației dat publicității duminică și care precizează că pentru prima dată un membru al echipelor OMS pe teren este infectat de acest virus, transmite AFP, citat de Agerpres.

Este vorba despre un expert în epidemiologie a cărui cetățenie nu a fost comunicată. Acesta ‘primește cel mai bun tratament posibil’ și ar urma să fie transferat la alt centru de îngrijiri.

De la declanșarea epidemiei de Ebola, OMS a desfășurat aproximativ 400 de persoane în regiunile afectate ale Africii de Vest — Guineea, Liberia, Nigeria și Sierra Leone.
În ultimele șase luni, peste 225 de persoane care lucrează în sectorul sănătății au contractat virusul Ebola și aproape 130 și-au pierdut viața din această cauză.

 

 




Ministrul Sănătăţii: "La Cluj se va construi un spital regional"


Ft. Belvoir HospitalTrei spitale regionale vor fi construite la Iaşi, Cluj şi Craiova, exclusiv din fonduri europene, aceasta fiind cea mai importantă investiţie din cadrul acordului de parteneriat pentru anii 2014-2020, în valoare de aproape un miliard de euro, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, ministrul Sănătăţii.

„Am reuşit să punem la punct un Acord de parteneriat pentru anii 2014-2020, în valoare de un miliard de euro. În cadrul acestui acord, vom avea alocări pe infrastructură, screening, cercetare şi pregătire de personal. Dar cea mai importantă investiţie din cadrul acordului, şi totodată prioritatea noastră, este construirea a trei spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova, exclusiv din fonduri europene. Putem spune, în sfârşit, că vom construi spitale”, a spus ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

Potrivit ministrului, zonele pentru construcţia unor spitale a fost aleasă ţinând cont de vechimea unităţilor existente şi de adresabilitate.

„Am ales să construim spitale regionale în Iaşi, Cluj şi Craiova pentru că sunt zonele cele mai defavorizate. De asemenea, vom reabilita o serie de spitale judeţene, infrastructuri locale. Am găsit soluţii, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, pentru finanţarea de echipamente medicale din fonduri structurale. Între timp, am demarat câteva proiecte, primul fiind cel în cadrul căruia se vor achiziţiona angiografe, în sumă de 25 milioane de euro. Noi avem cea mai mare solicitare de angiografe”, a precizat Bănicioiu.




OMS avertizează: "Amploarea epidemiei EBOLA, mult subevaluată"


Ebola-RomaniaPersonalul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) prezent în zonele afectate de virusul Ebola consideră că amploarea epidemiei este „mult subevaluată”, a anunțat OMS joi seară într-un comunicat, potrivit Agerpres.

„Personalul prezent în zonele de epidemie adună probe care arată că numărul cazurilor raportate și numărul deceselor subestimează cu mult amploarea epidemiei”, se afirmă în comunicatul citat de AFP.

„Epidemia provocată de virusul Ebola în Africa de Vest continuă să se întindă, cu 1.975 de cazuri și 1.069 de morți în Guineea, Liberia, Nigeria și în Sierra Leone”, subliniază organizația internațională.

În fața acestei situații, „OMS coordonează o creștere masivă a răspunsului internațional (la epidemie) cu sprijinul individual al diverselor țări, agenții de control al bolilor și agenții care aparțin Națiunilor Unite”.

„Este de așteptat ca epidemia să dureze o anumită perioadă de timp. Planul operațional de răspuns al OMS se întinde pe următoarele luni”, menționează aceasta.

Epidemia de Ebola, cea mai gravă de la apariția acestei febre hemoragice în 1976, a făcut până în prezent 1.069 de morți: 377 în Guineea, 355 în Liberia, 334 în Sierra Leone și trei în Nigeria.




INCOMPETENŢĂ la Spitalul din Turda! Acuzaţii de malpraxis, directorul Vasile Grumaz caută vinovaţi, dar nu în ograda lui


spital-turdaCaz deosebit de grav la Spitalul municipal Turda! Un caz scoate la iveală incompetenţa, lipsa de coordonare a medicilor şi lipsa de comunicare cu pacientul. Unde nu mai pui că doctorii în loc să îşi asume posibilele derapajele de care sunt acuzaţi, au tendinţa de a scoate ochii pacientului care se află în suferinţă.

Pe principiul „corb la corb nu-şi scoate ochii”, o anchetă ce deja a fost începută la spitalul cu pricina va scoate la iveală un singur rezultat: medicii nu sunt de vină.

Tupeul incredibil de care dă dovadă managerul Spitalului din Turda, Vasile Grumaz, nu mai are nevoie de niciun comentariu. Directorul acestei unităţi medicale îl găseşte vinovat, din start, pe pacient, deşi ancheta începută nu este încă la final. Nu numai pacienţii sunt de vină în viziunea lui Grumaz.

Publicaţia TurdaNews.net, publicaţie ce face parte din acelaşi trust de presă cu ziarul nostru, a relatat zilele trecute cazul unui pacient grav rănit, care a fost tratat cu nepăsare de medicii Spitalului Turda.

Jurnaliştii de la TurdaNews.net sunt acuzaţi de imparţialitate de către Vasile Grumaz. Motivul este că nu a fost sunat de jurnalişti pentru a i se cere un punct de vedere cu privire la situaţie. Vorbim de un punct de vedere pe care publicaţia nu era obligată să i-l dea, date fiind acuzaţiile şi rubrica la care a fost publicată ştirea, respectiv „ştirea cititorului”. În această rubrica răspunderea pentru conţinutul celor scrise aparţine exclusiv autorului.

Iată scrisoarea trimisă publicaţiei TurdaNews.net cu privire la modul în care a fost tratat un pacient aflat în agonie:

„Pacient de 56 de ani, cu traumatism cranio-cerebral deschis, cu rană adâncă la obraz, a fost dus prima dată la Spitalul Municipal Turda, Serviciul Urgenţă, marţi dimineaţă la ora 8:30.

I-au dat o anestezie locală, l-au cusut, i-au spus că e normal să îi mai curgă sânge, iar apoi l-au trimis acasă. Se ştia că pacientul suferă de hepatită C şi ciroză hepatică, având probleme serioase cu coagularea sângelui.

După masă, în jurul orei 17 am mers din nou la spital, deoarece sângele încă curgea cu abundenţă, însă doamnele/domnişoarele (dacă se pot numi aşa) ne-au spus că în afara faptului că l-au cusut nu se mai poate face nimic. După o scurtă ceartă şi sub ameninţarea faptului că voi transmite povestea mai departe, l-au poftit în cabinet, unde l-au pansat din nou şi i-au pus o soluţie pe baza de vitamina K, din câte ştiu eu, pentru coagulare.

A doua zi a revenit pentru pansat, iar mai apoi l-a examinat un medic chirurg şi i-au spus să se prezinte următoarea zi în jurul orei 13:30 pentru a-i schimba pansamentul. Următoarea zi s-a prezentat, dar nu i-au făcut absolut nimic, motivând că au dus ustensilele la sterilizat.

În această dimineaţă(n.r. vineri), în jurul orei 9.00 s-a prezentat din nou pentru a i se schimba pansamentul, dar nu era nimeni la Policlinică, aşa că s-a dus din nou la serviciul Urgenţă. Nici acolo nu s-a rezolvat nimic, iar mai apoi a fost abordat de dr. Rusu, care i-a spus să se intereseze de program că: „nici la Biserică nu se merge când vrei” şi să revină peste câteva ore să îi schimbe bandajul… Lucru care, să fim serioşi, cât durează? 5 minute? 10 minute? Acum este acasă, cu bandajul plin de sânge, deoarece nu i-a fost schimbat de 3 zile (de miercuri dimineaţă, iar astăzi e vineri), şi cu pericol de infecţie, deoarece persoanele în cauză şi pot să spun obligate să facă asta, au fost prea ocupate cu băutul cafelei.

Cum este posibil aşa ceva într-o ţară europeană, într-un oraş care se consideră civilizat?”, a scris cititoarea publicaţiei.

Dacă totul era în regulă la Spitalul din Turda, Grumaz putea trimite un comunicat de presă prin care să dezmintă cele scrise în articol. Dacă e să ne luăm după un proverb am putea spune că: „atunci când te ştii cu musca pe căciulă taci”.

Vasile Grumaz„Pacientul respectiv nu a depus o plângere la conducerea spitalului. Ziarul care a dat informaţia nu ne-a sunat să culeagă informaţii. Pacientul a fost primit în Compartimentul de Primiri Urgenţe a Spitalului Municipal Turda şi i s-a recomandat internarea, dar a refuzat. A fost pansat şi a fost trimis acasă”, spune Vasile Grumaz, managerul Spitalului Turda. (foto)

Potrivit pacientului, nu i s-ar fi recomandat internarea, ba mai mult, după ce a plecat acasă sângerarea nu s-a oprit. A două zi, tot în regim de urgenţă, pacientul s-a dus la aceeaşi unitate unde fusese cu o zi înainte. Grumaz spune că nu mai avea ce să caute pacientul în Compartimentul de Primiri Urgenţe deoarece trebuia să meargă la o clinică pentru pansare. Reamintim, pacientul avea hemoragie după primul pansament pe care medicii i l-au pus.

„A doua zi a revenit, deşi i-a fost recomandat să meargă la policlinică. Medicii au respectat toate procedurile. Am demarat o anchetă internă să vedem ce s-a întâmplat”, a declarat pentru NewsCluj Vasile Grumaz, managerul Spitalului municipal Turda.

În luna aprilie a acestui an, primarul Turzii Tudor Ştefănie îl acuza pe Vasile Grumaz de incompetenţă. Ştefănie spunea că Grumaz este de vină pentru situaţia deplorabilă şi jalnică în care a ajuns Spitalul din Turda.

„Semnalul alunecării spitalului pe toboganul datoriilor l-a dat ministerul de resort, în anul 2011, când a dispus reducerea numărului de paturi la o serie de unităţi sanitare din ţară. Ştefănie a calificat ”drept o mare greşeală” trecerea Spitalului municipal Turda, că urmare a reducerii numărului de paturi, din categoria a III-a în categoria a IV-a. Din această cauza, sumele decontate de Casă de Asigurări de Sănătate au scăzut cu 25 la sută. Datoria spitalului a început să crească vertiginos, după ce s-au aplicat creşterile salariale prevăzute prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 19 din anul 2012, pentru personalul medical. Acoperirea creşterii salariilor costă spitalul turdean circa 1,5 miliarde de lei vechi, lunar. La escaladarea pragului datoriilor mai contribuie şi faptul că spitalul nu primeşte bani pentru toate serviciile medicale prestate. Astfel, potrivit cifrelor din raportul la care a făcut referire Ştefănie, deşi prin Spitalul municipal din Turda trec, lunar, circa 1200 de pacienţi, CAS plăteşte tratamente şi investigaţii medicale pentru 870 de pacienţi, în medie”, potrivit TurdaLive.

Medicii Spitalului Turda au fost acuzaţi, de mai multe ori, de-a lungul timpului, de malpraxis.




Mihai Seplecan vrea relocarea Spitalului Judeţean de Urgenţă din spital pavilionar într-unul monobloc


Ft. Belvoir HospitalVicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj cu atribuţii delegate de preşedinte, Mihai Seplecan, întreprinde demersurile necesare în vederea relocării tuturor secţiilor de urgenţă ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, constituite acum în sistem pavilionar, într-o unitate medicală de tip monobloc, în care secţiile să funcţioneze în regim integrat.

Această nouă investiţie, finanţată din surse proprii, urmăreşte relocarea tuturor secţiilor de urgenţă – medicale şi chirurgicale, aparţinând Spitalului Clinic de Urgenţă Cluj, care, în acest moment, sunt dispersate în mai multe clădiri răspândite pe întregul teritoriu al municipiul Cluj-Napoca. În plus, vor fi realizate o secţie de terapie intensivă pentru funcţionarea, în sistem unitar, a acestor secţii de urgenţă şi un heliport pentru o intervenţie cât mai promptă asupra cazurilor grave.
În ceea ce priveşte locaţia acestei noi unităţi medicale, echipa de implementare a proiectului va avea misiunea identificării spaţiilor şi terenurilor celor mai adecvate pentru edificarea unei astfel de construcţii, precum şi clădiri existente, compatibile cu cerinţele funcţionării unui spital de tip monobloc.

Mihai-Seplecan„Ne dorim să relocăm absolut toate spaţiile existente, de la laboratoare şi cabinete la amfiteatre şi săli de curs, astfel încât toate cele trei procese, respectiv cel de asistenţă medicală, de învăţământ universitar şi de cercetare ştiinţifică medicală, să nu aibă de suferit. Important este că nu se va pierde nimic şi fiecare spaţiu existent acum va fi atent conservat şi va avea un corespondent în noul spital monobloc. De asemenea, un aspect notabil în tot acest demers îl reprezintă modul transparent de luare a deciziei construirii spitalului, în acest proces fiind consultat, cu predilecţie, personalul medical direct implicat în actul medical. Procedând în acest fel, vor reuşi să scădem rata mortalităţii în urgenţă, preîntâmpinând astfel multe dintre decesele survenite în rândul pacienţilor noştri pe parcursul ultimilor ani”, a declarat Mihai Seplecan.

Beneficiile acestei relocări constau în eficientizarea actului medical, respectiv maximizarea şanselor de supravieţuire ale pacientului critic politraumatizat, reducerea timpului de aşteptare pentru pacienţi, creşterea capacităţii de tratament prin reconfigurarea spaţiilor existente, asigurarea de condiţii moderne de tratament în concordanţă cu necesarul de servicii medicale al populaţiei, etc. Totodată, cheltuielile necesare întreţinerii tuturor secţiilor de urgenţă pavilionare vor fi mult diminuate, fapt care va un impact pozitiv asupra bugetului judeţului, având în vedere faptul că forului administrativ judeţean alocă anual sume importante de bani pentru finanţarea cheltuielilor de investiţii în infrastructura unităţilor medicale clujene.
În acest context vă aducem la cunoştinţă faptul că forul administrativ judeţean a alocat, în ultimii 10 ani, nu mai puţin de 50.980 RON, din care 6.600 RON doar în acest an, pentru finanţarea cheltuielilor de modernizare şi recompartimentare a unui număr de 16 unităţi medicale clujene, din care un număr de şapte spitale al căror clădiri sunt în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Danielo”, Spitalul Clinic de Urgenţă de Copii, Spitalul Clinic de Boli Infectioase Cluj – Napoca, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul de Boli Psihice Cronice Borşa, respectiv Centrul Clinic de Diagnostic şi Tratament. Nu în ultimul rând, în urma relocării secţiilor de urgenţă pavilionare într-o unitate de tip monobloc, suprafaţa astfel rezultată din relocare va fi destinată creşterii calităţii serviciilor dedicate centrului universitar clujean, fapt care va avea un beneficiu evident asupra dezvoltării turismului medical.

Reamintim în acest context faptul că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, înfiinţat în anul 1948, este una dintre cele mai mari unităţi sanitare cu paturi din România şi are o structură complexă, cu 1592 de paturi organizate în 34 secţii clinice în aproape toate specialităţile medico-chirurgicale. Spitalul este structurat pavilionar şi îşi desfăşoară activitatea în peste 20 clădiri, majoritatea situate în centrul Clujului, pe strada Clinicilor nr. 3-5 şi pe strada Victor Babeş nr. 43. Tot în structura spitalului funcţionează singura Unitate de Primire Urgenţe adulţi din municipiul Cluj-Napoca, precum şi un Ambulatoriu Integrat compus din cabinete în toate specialităţile corespunzătoare secţiilor clinice. În prezent, spitalul are peste 3000 angajaţi, din care circa 1450 sunt cu studii superioare.