EUCOOKIELAW_BANNER_TITLE

Noul Cod de Procedură Penală. Arestul la domiciliu, libertate cu economie la buget

De News Cluj
In Uncategorized
30 ianuarie 2014
0 Comentarii

Măsura preventivă a arestului la domiciliu, prevăzută în Noul Cod de Procedură Penală, este, în realitate, o modalitate de a rămâne liber pe perioada instrumentării dosarului penal, cu scăderea din pedeapsa finală a acestui timp.

arest_la_domiciliuLegislativul român a găsit o metodă de a economisi banii statului, dați pe întreținerea arestaților preventiv: arestul la domiciliu. În orice stat civilizat, arestul la domiciliu presupune obligativitatea arestatului de a sta doar în interiorul casei sale și de a purta o brățară electronică la picior, cu ajutorul căreia este supravegheat non stop. La noi, brățările electronice sunt o raritate, și, ca atare, nici NCPP nu impune obligația judecătorului de a impune infractorului să o poarte, relateaza ziuanews.ro

Mai mult, pentru aproape orice motiv, arestatul la domiciliu poate să plece de acasă când vrea și, în principiu, pentru cât timp vrea, condiția fiind să aibă o scuză bună. În plus, timpul petrecut de inculpat în arest la domiciliu este scăzut din pedeapsa finală pe care acesta o va avea de executat. Această ultimă prevedere este cel puțin ciudată, câtă vreme timpul petrecut sub o altă măsură preventivă, mai dură decât cea a arestului la domiciliu, controlul judiciar, nu are relevanță asupra duratei pedepsei aplicate și de executat.

Arestat, dar liber

Noul Cod de Procedură Penală a introdus mai multe instituții noi în materie preventivă. Una dintre acestea este arestul la domiciliu. Conform articolului 221 al NCPP, „măsura arestului la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pentru o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta”. Deși primul paragraf lasă senzația că arestul la domiciliu este o măsură strictă, care nu permite inculpatului deplasarea liberă, următoarele prevederi arată care este, în realitate, duritatea acesteia. „La cererea scrisă și motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului. În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul, fără permisiunea judecătorului (…) pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta instituția, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa (…)”. De asemenea, este lăsat la latitudinea judecătorului dacă îi impune sau nu inculpatului să poarte o brățară electronică de supraveghere. Ca atare, este aproape imposibil ca organul însărcinat cu supravegherea arestatului la domiciliu să verifice efectiv dacă acesta își îndeplinește sau nu obligațiile sau dacă este cazul ca măsura arestului la domiciliu să îi fie înlocuită cu cea a arestului preventiv.

Obligațiile arestatului, mai puține ca ale inculpatului sub control judiciar

În ceea ce privește regulile pe care trebuie să le respecte arestatul la domiciliu, conform articolului 221 din Noul Cod de Procedură Penală, inculpatul este obligat să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat, să nu comunice cu persoana vătămată sau familia acesteia, cu complicii, cu martorii, sau cu alte persoane. Acestea sunt obligațiile care pot fi impuse inculpatului arestat la domiciliu, deși timpul petrecut de acesta în arest la domiciliu este scăzut din perioada totală de executat a pedepsei. Însă, în cazul inculpatului aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, acesta poate fi obligat, pe lângă condițiile celui arestat la domiciliu, și să nu se deplaseze în anumite locuri, să nu depășească o anumită limită teritorială, să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, să nu revină la locuința familiei, să nu își exercite profesia sau meseria, să comunice date despre modul în care își câștigă existența, să nu emită cecuri, să nu aibă și să nu folosească arme, să nu participe la manifestări sportive, culturale sau la adunări publice și să se supună unor măsuri de îngrijire și tratament, în special de dezintoxicare. După cum se poate observa, arestul la domiciliu este mult mai avantajos față de libertatea sub control judiciar. Mai ales pentru că este o măsură imposibil de aplicat cu efectele menite, este o economie la bugetul de stat și reduce pedeapsa finală, scrie sursa citata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ziare ziare.org